Imbunatatirea acusticii in salile de curs

Fie ca vorbim de o sala de curs noua sau de modernizarea uneia existente, unul din principalele aspecte ce trebuie rezolvate il constituie confortul acustic. La nivelul inchiderilor perimetrale, majoritatea salilor de curs existente prezinta solutii normale, pereti din caramida si plansee din beton, finisate cu tencuieli clasice. Toate aceste suprafete, netratate corespunzator acustic, vor avea un impact negativ asupra nivelului de concentrare al cursantilor.
Intr-o sala de curs este important asigurarea claritatii sunetului, pentru ca informatia transmisa de vorbitor sa nu fie supusa efectului de ecou. O alta problema referitoare la acustica salilor de curs este interferenta sunetului, fapt ce nu permite transmiterea informatiei intr-un mod inteligibil. Astfel, pentru ca un spatiu sa lucreze corect din punct de vedere acustic, trebuie acordata o atentie deosebita corelarii fenomenelor de absorbtie si reflexie a sunetului. Prin utilizarea corecta a produselor fonoabsorbante si fonoreflectante, se obtin rezultate pozitive pentru acest aspect.
In cele mai multe cazuri, performantele acustice ale unui spatiu sunt influentate de doi factori majori: realizarea incorecta a suprafetelor cu proprietati acustice sau alegerea unor solutii care nu respecta cerintele necesare unei sali de curs. Pentru a atinge performantele dorite, trebuie acordata o importanta deosebita proiectarii acestor spatii cu implicarea arhitectilor si a specialistilor in acustica.

Sala de curs

Volumul, geometria spatiului, pozitia emitatorului si a receptorilor, tipul de finisaje utilizate si mobilierul, sunt doar o parte din factorii care influenteaza acustica unei sali de curs.
Alegerea finisajelor constituie un aspect important pentru realizarea unei acustici optime intr-o sala de curs. In cazul in care obiectul il reprezinta o sala de curs existenta avem anumite conditionari, legate de forma salii si mobilarea acesteia. Cele mai simple posibilitati de tratamente acustice se pot realiza la nivelul suprafetelor peretilor si plafoanelor.
O sala de curs nu trebuie tratata doar cu suprafete fonoabsorbante sau fonoreflectante, ele trebuie utilizate impreuna. Materialele fonoabsorbante au rolul de a absorbi zgomotul produs, iar cele fonoreflectante de a-l amplifica. De aceea este necesara o dispunere cat mai corecta a acestor suprafete in cadrul salii.

Simulare acustica intr-o sala de clasa realizata in totalitate din finisaje fonoreflectante

Un timp optim al reverberatiei se poate realiza prin utilizarea suprafetelor cu materiale fonoabsorbante, ce se caracterizeaza prin coeficienti de absortie acustica ridicati (αW ≥ 0,3).

Clasificare structuri fonoabsorbante

Structurile fonoabsorbante se clasifica din punct de vedere fizico-mecanic in:

• Absorbanti fonici porosi

• Membrane vibrante

• Rezonatori

• Sisteme complexe rezonant absorbante
  Placile de gips-carton perforate se pot utiliza atat in cadrul sistemelor complexe rezonant absorbante, cat si in sisteme de tip rezonatori. Un sistem compus din placi de gips-carton perforate si o masa de aer intre placa si stratul suport formeaza o structura de tip rezonator. Prin introducerea unui material fonoabsorbant poros (vata minerala) la intradosul placii, se creeaza un sistem absorbant complex, ce contribuie astfel la largirea benzii de frecvente absorbite.
  Materialele fonoreflectante sunt caracterizate de un coeficient de reflexie ridicat.
  Dispunerea suprafetelor fonoabsorbante si fonoreflectante intr-o sala de curs se face tinand cont de urmatoarele principii:

• Se recomanda ca in zona spatiului din care se vorbeste, zona profesorului (emitator), pentru tratarea plafoanelor si peretilor, sa se realizeze o suprafata reflectanta, ce favorizeaza astfel transmiterea sunetului catre zona din spate a salii.

• Pe zona dedicata cursantilor (receptor), pentru tratarea plafoanelor si peretilor, se va realiza o suprafata absorbanta.

• Este importanta realizarea in spatele salii a unei suprafete fonoabsorbante (cu rolul de a absorbi sunetul fara a-l mai transmite inapoi in sala), iar in partea opusa, peretele dinspre zona profesorului sa fie tratat fonoreflectant.

• Pentru o performanta acustica ridicata, pe zona mediana a salii deasupra plafonului acustic se va realiza o suprafata absorbanta de frecvente joase.

Simulare acustica intr-o sala de clasa cu finisaje corect amplasate

Suprafetele fonoreflectate se pot realiza din sisteme de gips-carton cu placi fara perforatii NIDA Acustic si vata minerala, iar suprafetele fonoabsorbante din sisteme de gips-carton cu placi perforate Createx sau Creason si vata minerala. In functie de gradul de perforare al placilor corelat cu dimensiunile plenumului si cu materialul izolant utilizat, nivelul de absortie al sunetului difera. Un rol important in cadrul unui astfel de sistem il constituie distanta de la placa de gips-carton la elementul suport, perete sau planseul pe care se aplica tratamentul acustic. In functie de aceasta distanta, denumita plenum, sistemul se comporta diferit la absortia sunetului.

Principalele caracteristii ale unei placi, ce trebuie avute in vedere, sunt tipul si procentul de perforatii si coeficientul de absortie qW. Anumite placi se preteaza pentru suprafete absorbante de frecvente joase – L, altele pentru frecvente medii – M si inalte - H. In functie de coeficientul de absortie, placile se incadreaza in diferite clase de absortie acustica.

Exista o gama larga de forme si modalitati de dispunere a perforatiilor ce acopera o serie de preferinte in functie de cerintele acustice si estetice ale unui spatiu. Formele perforatiilor placilor pot fi patrate, liniare sau rotunde cu dimensiuni identice sau neregulate in aceasi suprafata a placii. In functie de suprafata perforata, aceasta poate fi modulara (1 camp, 2 campuri, 8 campuri), sau continua.
Realizarea sistemelor de gips-carton cu proprietati fonoabsorbante sau fonoreflectante este asemanatoare sistemelor clasice de gips-carton. O atentie deosebita trebuie acordata contactului profilelor metalice cu elementele de inchidere existente ale salii (pereti si plansee), dar si contactului profilelor intre ele, cum ar fi dispunerea a doi montanti CW spate in spate, ori prinderea unui montant cu vinclu metalic de elemnetul suport. In toate aceste situatii se utilizeaza banda de etansare monoadeziva, care ajuta la izolarea fonica si diminuarea vibratiilor.
Daca in cadrul unor sisteme de gips-carton fonoabsorbante se utilizeaza placi NIDA Sonic, placile cu perforatie pe toata suprafata, se va acorda o atentie deosebita la operatiunea de fixare a placilor intre ele. Acestea se imbina cu ipsosul adeziv NIDA Boardfix, care se aplica in exces pe muchiile placii, inainte de fixarea placilor adiacente, iar surplusul se va indeparta inainte de intarire. Plafoanele cu proprietati absorbante se vor realiza din sisteme de gips-carton cu placi perforate NIDA Sonic sau Pregybel:

Plafoanele cu proprietati reflectante se vor realiza din sisteme de gips-carton cu placi NIDA Acustic:

Aplicarea suprafetelor fonoabsorbante in cazul peretilor din beton sau caramida, se poate realiza din placari cu sisteme de gips-carton cu placi perforate. Astfel de sisteme reprezinta solutii in cazul tratamentelor acustice pentru pereti in spatii existente. O solutie cu performante acustice ridicate o reprezinta realizarea unui sistem de gips-carton format din doua subsisteme, un perete si o placare. Aceasta presupune utilizarea placilor NIDA Acustic pentru perete si a placilor perforate NIDA Sonic/ Pregybel pentru placare. Solutia se preteaza pentru realizarea inchiderilor perimetrale ale salilor de cursuri in cadrul proiectelor noi.

Suprafata fonoabsorbanta – placare perete existent cu sistem de gips carton (placa NIDA Sonic/ Pregybel)

Suprafata fonoabsorbanta – sistem de gips carton realizat din doua subsisteme:
- perete fonoizolant (2x2 NIDA Acustic)
- placare (1x NIDA Sonic/ Pregybel)